Evanghelia consumului - The Gospel of Consumption

And the better future we left behind
by Jeffrey Kaplan

PRIVATE CARS WERE RELATIVELY SCARCE in 1919 and horse-drawn conveyances were still common. In residential districts, electric streetlights had not yet replaced many of the old gaslights. And within the home, electricity remained largely a luxury item for the wealthy.

Just ten years later things looked very different. Cars dominated the streets and most urban homes had electric lights, electric flat irons, and vacuum cleaners. In upper-middle-class houses, washing machines, refrigerators, toasters, curling irons, percolators, heating pads, and popcorn poppers were becoming commonplace. And although the first commercial radio station didn’t begin broadcasting until 1920, the American public, with an adult population of about 122 million people, bought 4,438,000 radios in the year 1929 alone.

But despite the apparent tidal wave of new consumer goods and what appeared to be a healthy appetite for their consumption among the well-to-do, industrialists were worried. They feared that the frugal habits maintained by most American families would be difficult to break. Perhaps even more threatening was the fact that the industrial capacity for turning out goods seemed to be increasing at a pace greater than people’s sense that they needed them.

WORKING SUCKS by Tim Righteous- excerpts

"I'll Never Work!"

Day after day we get up early and trudge to work. We swallow our pride and put up with being ordered around by the boss. We sweat and toil at jobs we hate, wasting away our lives. Why do we do it? Because we have to? Because we need the money? Or because we don't know how to live any other way?

We work way too hard. Most of us work 40 or more hours a week from when we are 18 years old until after we turn 60. One in four American workers works more than 49 hours a week. One in eight works more than 60 hours a week and one in ten holds down more than one job.

Working this hard is weird and unnatural. For hundreds and thousands of years before the dawn of history, people lived as hunter-gatherers and simple farmers. Hunting and gathering is a pretty relaxed way to make a living. Modern hunter-gatherers like Native Australians "work" less than four hours a day. Even after we gave up the forests and built cities, we still didn't work very hard. During medieval times in Europe, people worked as few as 120 days a year.

Abolirea muncii- Bob Black

Nimeni nu ar trebui să muncească vreodată.
Munca este sursa aproape tuturor nenorocirilor din lume. Aproape orice rău poţi numi deriva din muncă sau din traiul într-o lume concepută pentru muncă. Pentru a nu mai suferi, trebuie să ne oprim din a mai munci.
Asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim din a mai face orice. Înseamna că trebuie să creem un nou mod de viaţă bazat pe joacă ; cu alte cuvinte, o revoluţie ludică. Prin „joacă” înţeleg de asemenea festivităţi, creativitate, convieţuire, comensalitate şi poate chiar şi arta. Există mai multe în joacă comparativ cu joaca unui copil, oricât de valoroasă ar fi aceasta. Fac un apel către o aventură colectivă de o bucurie generalizată şi de o exuberanţă interdependentă nestingherită. Joaca nu este pasivă. Fără îndoială că toţi avem nevoie de mai mult timp pentru trândăvie completă decât avem acum la dispoziţie, indiferent de venit sau ocupaţie, dar odată ce ne vom reveni din epuizarea indusă de slujba, aproape toţi vom vrea să acţionam.

Viaţa ludică este total incompatibilă cu realitatea existentă. Cu atât mai rău pentru „realitate” , acea gaură-neagră ce absoarbe toată vitalitatea din puţinul vieţii ce încă se deosebeşte de simpla supravieţuire. În mod curios - sau poate nu - toate vechile ideologii sunt conservatoare prin credinţa lor în muncă. Unele din ele, precum marxismul şi multe ramuri ale anarhismului, cred în muncă cu atât mai puternic, deoarece cred atât de puţin în altceva.

"Harnicia" americanilor

Un filmulet haios despre "harnicia" americanilor, si nu numai...asta apropos de ce ni se serveste in ultima perioada in mass-media despre "harnicia" grecilor, cum ca ar fi principala cauza a crizei in care au intrat:

Prapastia dintre bogati si saraci in lume

Tabelul prezinta de cate ori este mai mare venitul celor mai bogati 10% din populatie, fata de cei mai saraci 10%.

Fiind datele oficiale ale OECD, nu reflecta fidel realitatea 'din teren', sunt convins ca e doar varful aisbergului, iar prapastia e cu mult mai mare, cu atat mai mult cu cat se bazeaza pe veniturile legale, de la supafata, fara a lua in considerare economia subterana.

Chiar si asa, este destul de relevant.

Vreau totul... si inca 5%

O poveste niciodata spusa, care explica de ce tu nu esti acum un multimilionar

Fabian era incantat in timp ce repeta discursul sau pentru adunarea de adoua zi. Din totdeauna, el si-a dorit sa fie o persoana importanta si puternica, iar acum visul sau era pe cale sa se implineasca. El era un mestesugar care isi castiga painea prelucrand aurul si argintul. Dar munca grea nu era pe placul sau. Fiind plin de energie, el tanjea dupa o provocare, iar planul sau acum era finalizat. Acum putea sa-l puna in aplicare.  

De-a lungul generatiilor oamenii foloseau schimbul in natura, asa-numitul troc. Fiecare in parte isi producea tot de ce avea nevoie el si familia sa. Unii preferau sa se specializeze pe o anumita activitate. Excedentul de produse rezultate din aceste activitati le schimba pe exedentul obtinut de alti mestesugari, atunci cand se ivea ocazia.  

Schimbul de produse se infaptuia la iarmaroc.

Iarmarocul era plin de zgomot si praf, dar oamenii erau prietenosi si binevoitori. Sentimentul de tovarasie si comunitate ii facea sa se simta foarte bine. Dintodeauna, iarmarocul a fost un loc plin de voie buna, dar in ultimul timp aici se aduna prea multa lume, erau prea multe dispute si oamenii nu prea mai aveau timp sa stea de vorba pur si simplu. Pe zi ce trece devenea tot mai limpede ca le trebuia un sistem nou, imbunatatit. 

Sclavia

O investigatie privind sclavia in India, Africa, chiar si in Washington, in casa unui oficial al Bancii Mondiale, tese povestea de ansamblu a sclaviei  in economia globala.